Oradea este unul din orasele fruntase ale tarii. Curatel, aproape de lumea buna a europei, incearca sa copieze tot ce e mai bun dincolo. Asa (si poate nu doar din cauza asta) au aparut si contoarele in dreapta semafoarelor, care ne-au lasat la inceput cu gurile cascate. Nu mai puteau soferii de placere numarandu-si secundele ramase.

Cu timpul insa, luminile gloriei de alta data s-au stins, dand nastere unor caractere demne de SciFi, canalul filmelor fantastice. Precis intr`o alta galaxie inseamna si simbolurile astea ceva.

Am mai facut diverse referiri la scutere, motociclete, mopeduri, rasnite, motoare sau orice alt dispozitiv inutil menit sa te scoata din sarite la orice ora doar pentru ca un frustrat tine neaparat sa`ai acopere deficitul de imagine. Nu am nimic personal cu „aspiratiile” acestui gen de indivizi dar ma scarbeste gandul ca adesea pericliteaza viata unor amarati care se plimba si ei nevinovati in putinele spatii verzi, PIETONALE, ca si cel din imaginea alaturata de pe malul crisului. Treceam in graba pe langa tinerii ofiteri de politie, mult mai preocupati de „fraierul care face poze” decat de „meseriasul vitezoman” pe care tocmai il amendau pentru ca niste batranei ofticosi au facut reclamatie cum ca susnumitul [acum jos, cazut si lovit bine] face ture in viteza pe straduta lor periclitand copiii si alte vietuitoare pasnice.

Nu-mi place sa ma bucur de necazul altora si de`aceea nu voi considera necaz cand un ornitoring derapeaza incercand sa impresioneze multimea cu talentul lui. Bravo bah!

Nu-i zi in care sa nu am cosmarul parcarilor. Fie ca trebuie sa merg cu masina in centru, unde gasesti un loc neplatit cam la 1km de punctul de interes sau gasesti platit dar n`ai niciodata fise la tine sau nicaieri daca ai ghinionul sa prinzi intervalul 9-15, fie ca vin acasa, in fata blocului meu, cand arunc o privire speriata de cum iau curba pe strada mea sa vad daca SI AZI un amarat si-a proptit bolidul in sufletul meu, pe parcela amenajata de mine, pentru mine.

Stiu ca spatiul public e al tuturor. Dar ma incapatanez sa cred ca cei care stau cel mai aproape de locul revendicat au intaietate, in logica bunului simt. Asa se explica cum doar tzaranoii cu jeep`uri imense, sau tinerii manelisti proprietari de masini musculoase intru compensarea rarelor sinapse trec cu vederea ca stratul acela de ciment n`a fost turnat acolo pentru ei de mana omului(mai exact eu). De ce nu aleg ei, ciumpalacii, un loc virgin, noroios cand isi parasesc tinicheaua daca e si ala al tuturor?

Si uite`asa am ajuns sa visez la casuta mea, cu LOCUL MEU DE PARCARE, cat o fi el de mic, dar pe care sa nu calce orice cocalar. Sau ar mai fi o solutie, mai probabila in cazul bugetului meu bugetar, sa sper cu sufletul la gura ca rezervele de petrol se vor termina mai degraba decat voi prinde varsta senilitatii, sa pot savura lipsa viermaraiului stradal.

Pentru fanii StarGate aveti aici o comedie care aduna cativa din protagonistii serialului, pastrand apucaturile si caracterul acestora din serial in cu totul alt context.