Toate canalele de televiziune s-au blocat pe cazul Paunescu. Ok, am inteles. A murit. Cum reuseste universul sa-si opreasca expansiunea, fix acum? Oare cum de nu se mai gasesc interceptari telefonice, flagrante, coruptie la nivel inalt? Chiar si actele impotriva interesului national s-au oprit zilele acestea.

Ok, sunt frustrat si-mi vars aici amarul. Ce blestem s-a abatut asupra noastra incat ne desteptam din betia indiferentei doar la moartea stelelor? Ce ne opreste sa ne deschidem ochii, sa ne trezim odata din prostia in care ne-am scufundat de-atatia ani? Pentru cateva momente suntem si noi oameni sensibili, buni si receptivi. Iar dupa ce cortina a cazut, ne intoarcem la manelismul de zi cu zi, la coma legiferata, moartea clinica a banalului cotidian, condimentat cu injuraturi si pareri de rau ca ne-am nascut si am ramas aici, intre hoti si lenesi, abandonandu-ne destinul.

Ce urmeaza?

Doar in trecere, aproape de lasarea serii, am surprins starea controversatului sens giratoriu din zona centrului civic, cat si nevoia de permanenta ridicare a tineretului crud.