De ce trebuie sa-i „ajutam” pe unii facand diverse munci in locul lor cand ei si asa doar freaca menta? De ce nu ii invatam cum se face? E asta ajutor?

Am observat ca persista tipul acesta de „ajutorare”, prin care esti dispus sa-i scrii lucrarea unuia doar pentru ca iti e nepot, sa-l „rezolvi” cu diverse chestii doar pentru ca „ai acces”, sa-l scutesti de diverse confruntari pentru a-l „proteja”. Lista poate continua. Aspectul frustrant este ca mai tot timpul cel care faciliteaza aceste servicii este constient de deserviciul real adus, dar se complace in acest sistem, pentru ca „asa fac si ceilalti”. Aceeasi scuza este cea invocata la aruncarea semnintelor pe strada, la vandalizarea zonelor turistice … la relatiile cu cei din jur.

Suntem toti impreuna un sistem, din ce in ce mai complex, din ce in ce mai instabil. Ma intreb unde ne indreptam? O sa ajungem toti sa ne intoarcem sinceri catre noi, sa ne promitem sa nu ne mai mintim zilnic, sau va fi prea tarziu…