Poveste


– Mi-e dor de tine!
– Si mie!
– Stii ceva, priveste luna, hai repede, fa-o chiar acum. Am sa fac si eu acelasi lucru. Si luna ne va vedea pe amandoi…
Precis exista o lume in care cel mai scurt drum dintre doua suflete trece prin luna. Un ecou surd, intr-o lumina nepamanteana. Un gand pentru care nu sunt cuvinte. E suficient sa stii. Exista un martor de netagaduit, agatat de cer de atata vreme, care ne vede pe amandoi, in acelasi timp. Mai ai curajul sa te minti atunci? Esti doar tu, cu tine, si trebuie sa transmiti un mesaj.
Dar astea era partea frumoasa a lucrurilor. Impartisera timpul in felii, si anuntau fiecare taietura cu cate un apel. E 10:00 ! trebuie sa dau apel, pentru ca ma gandesc la el… – La ora 11:11 era o simetrie prea perfecta pentru a nu fi simtita impreuna. Indiferent de distanta dintre ei, erau legati prin feliile taiate din timp, faceau pasi cu aceeasi masura, gratie telefoanelor sincronizate la secunda. 20:06 putea sa insemne anul 2006, se pune ca ora fixa? Imi e dor de ea, trebuie sa se puna! 13:19 – numere prime, 16:49 – patrate perfecte, 23:24 – consecutive… Dar 20:44? Pai asta ce are? 20 e 8 care e 4+4… A .. ok, se pune.
Era ideal. Era economic. Si ii scutea de teama cuvintelor. Cuvintele adesea ranesc. Apelurile nu. Ele sunt atingeri delicate mai ales ca veneau mereu la Fix!
Ei nu mai sunt. Au ramas doar secundele, trecand una dupa alta in aceeasi nepasare, formand din cand in cand cele mai dureroase combinatii… 23:45…00:00…
Posted in Alien | 4 Comments »
mai 1st, 2006 at 11:43 am
extraordinar punct de vedere. sincer nu aveam de gand sa comentez posturile tale, insa acesta a fost „exact” pe gustul meu.
chiar mi se pare ciudat ca nimeni nu a mai comentat, pentru ca e absolut extraordinar.
imi pare rau ca nu a fost nici macar pe jumatatea valorii post-ului, anyway .. great blog.
mai 1st, 2006 at 4:37 pm
merci de aprecieri, poate nu comenteaza nimeni pentru ca nici nu fac eforturi prea mari pentru a ma face inteles. scriu aici cand cred ca am ceva de spus si mereu o fac in viteza.
din pacate tocmai am pierdut restul articolelor, cam 20. nu erau cine stie ce dar cand ma gandesc ca am pus suflet in fiecare…
mai 2nd, 2006 at 12:41 am
Superb. Am citit tot articolul pe nerasuflate, si m-am intristat cand am realizat ca s-a terminat.
Sper sa mai urmeze si altele.
mai 2nd, 2006 at 10:46 pm
m-ai lasat fara cuvinte sincer… trist si totodata linistitor… great job…