va vine sau nu a crede, scoala chiar a inceput. daca ar fi sa conturez un grafic pentru interesul multimii catre acest aspect, acesta ar fi o curba pleostita rusinos catre zero. evident de vina sunt profesorii care nu mai pot de bine si totusi mereu tin sa umbreasca inceputurile cu pretentiile lor nefondate… sau cel putin asa pare.

si pentru ca discursul sa fie lacrimogen, voi adauga celebra „in cele din urma doar elevii au de suferit”. suna atat de grotesc, incat e imposibil de trecut cu vederea. nu`si pune nimeni intrebari precum: „ce va fi cu tara asta peste 10 ani?”, „in mainile cui vor sta destinele noastre?”, „care vor fi reperele morale in viitorul apropiat?” cum va arata culoarea alb? dar negru? mai exista roz? etc.

sariti acum pe mine, sunt vulnerabil, la pamant. „de ce n`ai intervenit?” ce exemplu esti tu pentru societate? de ce nu l`ai pocnit? de ce nu l`ai executat? de ce nu l`ai educat ca lumea? de ce mai pierzi vremea …

mi`am facut carare azi printr`un grup compact de tineri elevi care fumau la unison la colt de strada, strecurand artistic cate o flegma cand inspiratia ii lasa descoperiti. apropiindu`ma spre obiectivul meu [poarta scolii] am deslusit vocea feminina a grupului:”bah vedeti ca vine…”, un fel de saseee suficient de indiscret. la fel de indiscret a fost si raspunsul masculului alfa, care a replicat un:”nu vine nimeni mah” vazand ca nu am schitat nici un gest dezaprobator si m`am departat suficient[in opinia lui] incat sa nu`l mai pot auzi.
da stiu. paradoxal, raspunsul la aceste intrebari coincid cu cele de genul: unde sunt pierderile bancilor falimentare? unde sunt dosarele adevaratilor securisti? cine e indreptatit sa conduca? cine e curat? cine e moral? cui ii pasa de celalalt?